Arhiva categoriei: o zi din viata unei mame

O zi din viata unei mame – Irina Tenovici

 

Sunt tare bucuroasa sa va ofer azi, un nou articol din seria “O zi din viata unei mame” :)

Azi am invitata o mamica super talentata si creativa, totodata deosebit de activa in mediul virtual. Irina este designerul din spatele minunatelor creatii Happy Friday! Totodata, este persoana care conduce siteul Bebeloi, pe care va recomand cu drag sa il surfati, deoarece gasiti lucrusoare si jucarii foarte faine pentru ..bebeloii vostri :) Pe langa toate aceste proiecte minunate, Irina are doi copilasi, un baietel simpatic pe care il cheama Vlad si o papusica de fetita dulce foc, pe nume Ama. <3

rochie-ie-Irina-si-Ama-333x500

Irina este una dintre mamicile care ma motiveaza sa fac mai mult decat fac in prezent, deoarece exemplul pe care il dau este unul extraordinar. Sincer eu nu stiu cum reuseste sa faca tot ce face si asta a fost un alt motiv pentru care m-am entuziasmat sa imi povesteasca cum decurge o zi la ei in familie :D

Pai hai sa ne uitam putin in spatele cortinei ;)

„6:30 – simt ca se va trezi Ama, ma trezesc, o alaptez, schimb pampersul, ne iubim un pic, o mai las in cosulet semi-adormita…ma duc la baie

7:20 - il trezesc pe Stefan, cateva minute de rasfat, masaj, mangaiat, scarpinat….nu reusesc sa fac asta in fiecare zi, dar macar o data la cateva zile se poate, stiu cat de mult conteaza pentru el

7:40 – il trezim impreuna pe vlad, merge la baie cu Stefan, negociem spalarea pe dinti

7:50 – pregatesc impreuna cu Vlad micul dejun preferat –  omleta cu fasole verde si cimbru – el sparge ouale, eu le bat, el se ocupa de tigaie…

8:00 - negocieri cu Vlad cu imbracatul, se trezeste si Ama, bine ca e mancata…o mut din cosulet in balansoar, de unde ne urmareste cu interes si veselie

8:10 – pun o masina la spalat, asistata de Vlad, bineinteles..el pune detergentul si balsamul, porneste masina, verifica daca rufele se invart corect, si daca balsamul si detergentul ajung cu bine la haine, totul ok…

8:15 – vlad cere desene…nu am fi vrut sa cedam…dar pana la urma 15 minute dimineata si jumatate de ora – o ora dupa-amiaza nu mi se pare asa grav.. ii incalzesc bluza si pantalonii cu fierul de calcat, pt ca ii plac calde…asa accepta sa le puna repede, ca sa nu se raceasca – puteti sa incercati, iarna functioneaza perfect :-)

8:40- Stefan pleaca impreuna cu Vlad, paaa

8:40 – strang rufele uscate de ieri, le intind pe cele spalate

9:00- o schimb pe Ama, o imbrac de zi, ne giugiulim putin, radem, dansam

9:20 – spal vasele, strang prin casa…piticii din capul meu nu ma lasa sa fac nimic daca este dezordine in casa, vasele nespalate  si patul nefacut :-)
verific emailul, postez pe facebook pentru bebeloi si decoupageart, raspund la comenzile de la bebeloi pentru papucii de lana

10:00 Ama cere prima tura de somn, ii dau sa manance, adoarme rapid, mai stau si eu 5 minute langa ea sa imi trag sufletul …am multe de facut…

10:10 – a doua masina de spalat

10:20 - calculator, raspund la emailuri, e iarna si avem comenzi de paslici pe bebeloi, actualizez inventarul, postez o poza pe pagina de facebook bebeloi, raspund la comentarii, ma gandesc la niste modele noi de paslici si ma distrez facand niste poze cu cei pe care ii am pe stoc. Sunt cei mai tari papuci pe care i-am purtat vreodata, nu exagerez.

11: 45 – e marti…e ziua de yoga cu Gloria. Quality time pentru mine, foarte important, Gloria ma invata salutul soarelui, respiratia Ujay, care are rolul de a ma linisti (inspiri adanc si expiri ca atunci cand vrei sa aburesti o oglinda, doar ca pe nas) … ma concentrez, reusesc intr-un final sa ma relaxez, dar nu imi e usor…stiu ca prea sunt pe fast forward si din cauza asta mi-e greu sa respir profund, cu abdomenul, trag aer doar in plamani,  mi-ar placea sa fiu mai linistita, insa cand nu fac multe lucruri ma apuca deprimarea. Ar fi bine sa fac in fiecare zi aceste respiratii si miscari, macar 5-10 minute, imi promit de fiecare data ca le voi face, dar iar a trecut o saptamana, nu am facut nimic, bine ca am macar ora aceasta.


12:30 – se trezeste draga de Ama, nu pare sa-i fie foame, continuam exercitiile cu ea

13:20 – mai stau un pic de vorba cu Gloria, tare mi-e drag de ea…ii dau Amei sa manance, apoi, dupa ce pleaca Gloria trec iar la calculator…mai am de trimis/raspuns la niste emailuri… Intr-o mica pauza mananc ceva rapid, apoi scot rufele din a doua masina de spalat, trec si pe la masa de calcat care sta intinsa in casa, calc cateva tricouri …am descoperit ca imi place, totul e sa fac atunci cand am chef.
Al doilea proiect de suflet pe care il am este HappyFriday, trebuie sa ma ocup si de el mai intens, recunosc ca mi-a fost mai greu in ultima perioada, chiar ma gandeam ca e prea mult si ca ar trebui sa il pun pe stand by o perioada, insa as fi foarte trista daca s-ar intampla asta
Vorbesc la telefon cu croitoresele, verific ce au facut, le dau clarificari la modelele pe care le au in lucru…imi vin idei si in timp ce vorbesc cu ele si mai modific pe ici pe colo prin punctele esentiale.

large_frida2site

14:30 - iesim din casa. Azi nu ma duc la croitorese…dar in zilele in care trebuie sa ma duc la ele imi aloc 3-4 ore pt drum + discutiile cu ele. Azi vreau dar sa spal masina, sa o duc la service sa schimbe oglinda care e sparta, sa schimb cauciucurile sa le pun pe cele de iarna si sa fac piata. Iar mi-am propus prea multe lucruri, inca nu mi le tai de pe lista, vad pe parcurs cat dureaza fiecare, cata rabdare are Ama si mai ajustez programul din mers. Reusesc sa fac aproape tot, mai putin schimbatul cauciurilor..e foarte OK.

 

17:30 – inapoi acasa, Ama se trezeste, ii dau sa manance, ne jucam, ne dragalim

18:20 – calculator, emailuri, facebook, timpul zboara incredibil de repede. O tin in brate pe Ama, nu prentru ca ar cere ea, dar pentru ca ma simt eu vinovata ca stau atat de mult la calculator.

19:30 – Ama cere somn, mergem in pat, o alaptez, stau si eu 5-10 minute…trebuie sa vina Vlad si urmeaza cateva ore de agitatie maxima

19:40 – pregatesc cina:  muschiulet de porc tras in unt la tigaie cu orez basmati si sos de smantana dulce cu chutney de mango…ma inspir din Good Food, amainbucatarie sau caut pe google retete din ingredientele pe care le am si vad ce ar putea sa iasa

20:00 – Ama se trezeste, contiuam mancarea impreuna, vorbim, radem

20:30 – vin Stefan si Vlad …it’s show time!

Sunt zile in care vin mai devreme sau il iau eu pe Vlad la ora 6 de la una dintre bunici…dar azi a stat mai mult la bunica lui. Il iau in brate, ma trage de par, urechi, nas…e felul lui de a ma iubi. Stau de vorba cu Stefan despre ce a facut fiecare azi..el imi povesteste ce a mai facut la jb si la apartamentul nou in care trebuie sa ne mutam peste cateva zile, eu ii povestesc ce comenzi am mai primit (paslici pisicuta cu funda rosie la gat si cloptei care sa sune…ma amuza, dar facem, normal, daca asta se cere)

21:00 – Ama cere somn, incerc sa o adorm, esuez…a invatat sa se rostogoleasca si e agitata din cauza asta.. e normal, nu ma alarmez, ne intoarcem la baieti

21:10 – mancam, cam tarziu, stiu. Ama pe un picior, Vlad pe un picior, Stefan pe scaun

21:20 – joaca cu Vlad, alergam, ne gadilam, sarim pe minge, ne batem cu pernele

22:00 – Ama plange, e foarte obosita, de obicei se culca mai devreme, ne retragem din nou, eu intentionez sa ma intorc la baieti, insa dureaza mult mai mult adormitul, asa ca peste vreo ora vine Vlad peste noi, care isi cere portia de luat in brate, mangaiat, ca sa adoarma

23:00 – 23:30 – somn….

01:30 – ma trezesc..mi-a fugit somnul…imi iau drogul de shopping…fashiondays pe telefon ma destinde de fiecare data. e aproape ca shoppingul adevarat, doar ca fara drumuri, timp, probleme organizatorice.Descopar ca au din nou oferta la ghetele Les Tropeziennes pe care le-am pierdut acum vreo luna, cand nu m-am miscat repede cu comanda…asa ca o fac, me so happyyyyy :-) recunosc, sunt dependenta.

……..

peste 5-6 ore o luam de la capat”  :-)

 

Ce mamica grozava este Irina! Multumim frumos ca ne-ai povestit o zi din viata ta! :)

PS. Public cate un articol din seria “O zi din viata unei mame” pe saptamana, in fiecare Marti. :) Daca ati ratat articolele anterioare, le puteti citi aici: primul, al doilea, al treilea, al patrulea , al cincileaal saseleaal sapteleaal optuleaal noualeaal zeceleaal unsprezeceleaal doisprezeceleaal treisprezeceleaal paisprezeceleaal cinspezeceleaal saisprezeceleaal saptesprezeceleaal optasprazeceleaal nouasprazeceleaal douazeceleaal douazecisiunuleaal douazecisidoileaal douazecisitreileaal douazecipatrulea si al douazecisicincilea.

PPS. Daca esti o mamica si vrei sa impartasesti cu noi o zi din viata ta, contacteaza-ma!

 

O zi din viata unei mame – Oana Vetrici

 

Ca in fiecare marti, va ofer un nou articol din seria “O zi din viata unei mame” :)

Azi am o invitata speciala: prima mamica dinafara cercului meu de cunostinte, care participa la proiect! :D va imaginati ca sunt extrem de incantata!!!

Oana este copywriter independent si are un blog care se numeste „Natura Umana la Disectie” :) Uite mesajul pe care l-am primit de la ea:

„Numele meu este Oana Vetrici si citesc cu drag articolele tale din Casuta fericita.
 
Cel mai mult mi-a placut initiativa O zi din viata unei mame si m-am gandit sa impartasesc si eu povestea mea. 
 
De 3 ani sunt mama lui Vlad si de aproape un an a lui Horia. Sunt 2 baieti grozavi care ne-au devenit prieteni si profesori. Chiar daca momentan e mai greu din cauza somnului foarte intrerupt al celui mic, ne bucuram ca mergem impreuna pe un drum frumos. 
 
Imi place sa fiu mama si am scris articolul gandindu-ma la toate mamele ai caror copii nu prea au dormit bine noaptea si au trecut prin infernul psihic al oboselii cronice.”
Untitled copy
Si uite cum se desfasoara o zi din viata Oanei:

„12.05 a.m. Plânge Horia. Îl aud pe Marius că intră la el. Lângă mine Vlad se foiește semn că încă nu doarme profund. Încerc, totuși, să mă dau jos din pat. Vlad sare ca ars: Mami, nu pleca! Rămâi cu mine! Evaluez repede situația: Horia vrea doar să râgâie și apoi adoarme, Marius poate să facă asta fără probleme. Stai liniștit, Vlad. Mama e cu tine. Somn ușor, dragule. Îl strâng în brațe și îl pup pe frunte. Cu gândul și sufletul trimit un pupic și lui Horia în camera vecină și oftez. Oftez fiindcă nu știu cum să mă împart ca mamă astfel încât amândoi să primească atenția și afecțiunea de care au nevoie.

2.00 a.m. Plânge Horia. Se duce Marius la el. De data asta trebuie să merg și eu că e ora mesei. Vlad doarme adânc așa că reușesc să mă strecor afară din camera lui. Ajung în a mea unde Horia e fericit să mă simtă lângă el. Îl alăptez, scoatem aerul în plus și încep operațiunea readormirea. Cu ochii cârpiți de somn și picioarele împleticindu-se îl plimb prin cameră. În timp ce își cântă de somn, iar eu evit obstacolele din drum, observ că Horia stă cu capul în dreptul inimii mele și mânuța pe piept. Oricât de obosită aș fi, nu am cum să rămân de piatră la imaginea asta. Pentru că, da, acolo în inimă e de fapt locul lui și al lui Vlad. Acolo au apărut mai întâi și acolo vor rămâne mereu.

4.00 a.m. Plânge Horia. Îl ridic din pătuț și îl ajut să își liniștească disconfortul de la burtică. Adoarme după un sfert de oră. Adorm și eu.

5.00 a.m. Aud ușa de la camera lui Vlad. Țâșnesc din pat și ies din cameră. Mama, vreau pipi. Mergem la baie, ne întoarcem în camera lui. Se culcă și, din fericire, adoarme imediat. E obosit. Încet mă retrag de la el și merg înapoi în patul meu.

6.00 a.m. Plânge Horia. Îl alăptez și adoarme repede.

7.00 a.m. Plânge Horia. Are nevoie de ajutor pentru scos aerul de la alăptatul precedent. Somnul îl cuprinde repede, iar pe mine disperarea când văd cum se furișează ziua prin perdele. Mă cuibăresc în plapumă cu speranța unui somn lung și odihnitor.

8.00 a.m. Horia începe să gângurească. Îl iau lângă mine și pornim drăgălășeniile de dimineață. Curând apare și Vlad: Mami, m-am trezit. Nu trece mult timp și Marius îi aduce laptele lui Vlad: Bună dimineața, dragii mei!

2

Horia e în culmea fericirii să îl vadă pe tata, Vlad începe să mârâie: vreau cu mama, vreau cu mama. Îi dau laptele și se liniștește. Între timp Horia se luptă din răsputeri să se ridice singur în picioare și reușește. Ne bucurăm cu toții, aplaudăm și ne mutăm în bucătărie la micul dejun. Vlad povestește, Horia trântește jucăriile de masa lui, eu fac piureul de fructe pentru Horia, oul ochi pentru Vlad, cafeaua și sendvișul pentru mine. Mâncăm într-o dezordine controlată.

Înarmată cu cafeaua îl chem pe Vlad la baie: Hai, Vlad, să te speli pe dinți că se face târziu și e lipsă de respect să întârzii. Se lasă așteptat, dar vine. Își pune pasta pe periuță și îmi lansează o întrebare: mama, de ce există Timpul? Ca să pot să gândesc un răspuns cât de cât ok repet întrebarea lui: de ce există Timpul, Vlad? Chiar așa, mă întreb și eu în sinea mea. Mi-e dor de zilele în care trăiam fără presiunea timpului, adică de zilele când Vlad era mic și nu făceam decât să îi respect programul fără să trebuiască să facem și altceva. Masă, somn, joacă afară și în casă, erau ceasul nostru. Mamaaa  mă trezește Vlad din reverie. Răspund prozaic: timpul există pentru a ști când este ora de masă, ora de joacă și ora de somn ca să putem fi sănătoși și armonioși. Pare mulțumit de răspunsul meu. Eu nu.

Ne ducem în camera lui la îmbrăcat. Mami, nu vreau la grădiniță, zice Vlad când mă vede căutând hainele în dulap. E ok să nu vrei la grădiniță. Dar ce s-a întâmplat? Care e problema? Cu o față tristă îmi răspunde: sunt singur acolo. Păi, o să fii cu Raluca (educatoarea) și o să te joci cu colegii tăi, încerc eu să îl încurajez. Da, dar o să fiu fără tine și nu îmi place. Am rămas fără discurs așa că îl iau în brațe și stăm îmbrățișați câteva minute. Apoi continui îmbrăcarea.

Cu greu iese din casă. Cu Horia în brațe și cana de cafea într-o mână merg la geam să îi conduc cu privirea. Îmi place să beau ultima gură de cafea uitându-mă la Vlad cum trece hotărât strada și se joacă cu Marius. E felul meu de a le spune la revedere.

Îl schimb pe Horia și îl las pe jos să exploreze. Mă scufund pe canapea să îmi trag sufletul. Iau telefonul, verific mailurile și mă uit pe Facebook. Mă joc un pic cu Horia și îl adorm.

10.30 a.m. Horia doarme. Începe cursa contra cronometru: fac paturile, strâng prin casă, pun la spălat, strâng la bucătărie, pun la fiert legumele pentru piure, fac duș, mă îmbrac și mă machiez.

11.30 a.m. Taman la pont se trezește și Horia. Ne jucăm un pic și ne distrăm.

12.00 Luăm masa de prânz. Apoi ne îmbrăcăm să mergem după Vlad să îl aducem de la grădiniță.

13.30 Ne întoarcem toți trei de la grădiniță. Ne oprim pe o bancă în parc să mănânce Vlad un desert și să ne bucurăm de aer cu toții. Horia se extaziază la fiecare câine sau proumbel pe care îl vede. Vlad țopăie vesel. Preț de câteva clipe reușesc să îmi aud gândurile. E bine. Viața e frumoasă.

3

14.30 Ajunși acasă și după ce întind o mașină de rufe, demarăm operațiunea somnul de după-amiază: schimbat Vlad în pijamale, alăptat și schimbat Horia, lapte și poveste Vlad. Îi adorm pe amândoi odată: Horia în brațe, Vlad în patul lui. Vlad așteaptă să adoarmă Horia ca să vin să îl iau în brațe. Zis și făcut. Când mă dezmeticesc Vlad doarme deja și realizez că am ațipit și eu un pic.

15.30 Azi e zi de gătit așa că nu am timp de pierdut. Noroc că experiența își spune cuvântul și că am introdus în meniu rețete din ce în ce mai simple. Curăț legume și rulez în minte diverse texte pentru magazinul online de bijuterii la care lucrez. Ce bun ar fi fost un calculator cu activare vocală să îmi pot face documentarea și chiar să îi dictez textele mele. Dar să nu ne pierdem în detalii. O să lucrez mâine. Dau bice cu mâncarea. Liniștea legumelor care fierb e întreruptă de sirena unei ambulanțe. Off, sper să nu îl treazească pe Horia. Pulsul se accelerează și mă opresc să văd ce se întâmplă. Pfuuu, am scăpat de data asta.

17.00 Trag tare, poate am timp să pregătesc și o prăjitură. Fix atunci bălaiul nr. 1 intră pe ușa de la bucătărie: Mami, ce faci aici? Îi spun că am gătit supă de spanac și paste cu legume la cuptor. Mami, vreau o bombonică, zice el în loc de răspuns. Bine, după gustarea de fructe. Se așează pe scaun și cât îi pregătesc gustarea se trezește Horia. Îi dau iaurtul și mănânc și eu ceva.

18.00 Ne-am îmbarcat să ieșim afară. Ce bine că doar trebuie să traversăm strada ca să ajungem. Nu e nimeni la locul de joacă așa că pot fi 100% prezentă. E frig, dar e plăcut. Începem cu leagănul și amândoi chiuie de fericire. Apoi Vlad se dă pe toboganele mari, iar eu îi fac galerie cu Horia în brațe. Se dau împreună pe căluț și Horia e foarte încântat. Râd amândoi, râd și eu. Următoarea oprire: leagănul barcă. E prima dată pentru Horia așa că reacționează plin de entuziasm. Glumim și ne distrăm. În momentele astea îmi readuc aminte de ce am hotărât să devin mamă și uit de oboseală. 

4

19.00 Ne întoarcem pentru masa de seara. Suntem doar noi trei, Marius încă mai lucrează. Vlad începe cu textele lui: tu-mi dai să mănânc că eu nu pot singur! Am obosit să mă mai opun și am rămas în pană de argumente așa că îi dau. Mă consolez cu ideea că e doar o fază legată de Horia și o să-i treacă în momentul în care Horia va începe să mănânce singur. 

20.00 Ne jucăm și în același timp mai strâng prin casă.

5

20.30 Baia lui Horia. Distracție maximă. Omulețul e înnebunit după apă și face tot felul de cascadorii haioase.

21.00 Pornesc procesul de adormire a lui Horia. Vlad mă roagă să stea cu mine. Îl las cu condiția să păstreze liniștea.

21.15. One down. Vine și Marius. Vorbim puțin.

21.30 Baia lui Vlad. Apoi mergem la poveste – probabil momentul meu preferat din cursul unei zile. Citesc pe voci, răspund la întrebările lui Vlad, mă minunez la cum gândește la vârsta lui și ne amuzăm.

22.00 Ne spălăm toți 3 pe dinți. E bine. Îmi place că suntem împreună după o zi întreagă în care am stat despărțiți. Apoi mergem la somn. Mă întind lângă Vlad să îl adorm. Mă bombardează în continuare cu întrebări și povești. După vreo jumătate de oră încetinește ritmul. În schimb, se activează gândurile mele: rezumatul zilei, amintiri luminoase de la primul Crăciun în patru, planuri pentru ziua lui Horia care împlinește un an.

Pare că Vlad a adormit. Mai stau un pic să mă asigur că așa e. Simt cum mă fură somnul. Cu ultimele puteri încerc să mă conving să mă dau jos din pat. Nu reușesc. Sunt prea obosită și pe jumătate adormită.

12.15 a.m. Plânge Horia.”

Wow, ce familie frumoasa ai Oana! Multumim frumos  ca ne-ai povestit o zi din viata ta! :)

PS. Public cate un articol din seria “O zi din viata unei mame” pe saptamana, in fiecare Marti. :) Daca ati ratat articolele anterioare, le puteti citi aici: primul, al doilea, al treilea, al patrulea , al cincileaal saseleaal sapteleaal optuleaal noualeaal zeceleaal unsprezeceleaal doisprezeceleaal treisprezeceleaal paisprezeceleaal cinspezeceleaal saisprezeceleaal saptesprezeceleaal optasprazeceleaal nouasprazeceleaal douazeceleaal douazecisiunuleaal douazecisidoileaal douazecisitreilea si al douazecipatrulea.

PPS. Daca esti o mamica si vrei sa impartasesti cu noi o zi din viata ta, contacteaza-ma!